Probabil că sunt eu cam ruginit în ceea ce privește mangă că nu prea îmi dau seama cum să mă exprim în cel mai elocvent și elevat mod posibil cu privire la Twilight the Graphic novel? A da, am găsit!Arta e mediocră în cel mai bun caz, culorile enervante, letteringul absimal, iar scriitura mă face să vrea să fiu lobotomizat.
Personajele au fost transmutate într-un stil manhwa(similar cu cel manga pe care i l-am atribuit anteriori numai că părul este mai realist se citește de la stânga la dreapta, sunt mai multe umbre și gradiente ca în manga și e korean - my bad) și arată ok. Unele scene sunt dinamice și în orice caz nu la fel de plictisitoare ca cele din film(sau din roman din câte mi s-a dat de înțeles). Însă fundalurile și foarte multe scene sunt făcute după fotografii. Ceea ce dacă ar fi fost realizate cum trebuie nu ar constitui o problemă, cel puțin doi dintre artiștii mei preferați fac asta foarte des, dar în timp ce ei aplică cu grijă efecte și îi distorsionează inteligent apectul pentru a nu face ca respectiva imagine să iasă prea mult în evidență și să se contopească cu stilul întregii benzi, aici arată de parcă cineva a răsfoit un album de fotografii prost developate și s-a apucat să deseneze oameni pe pozele cu geamuri. E penibil, leneș și anulează din puterea stilului manga.
Inteția artistului pentru culori a fost bună, și anume să picteze orașul în griuri șterse, lăsând culorile vibrante pentru scenele intense. Și dacă ar fi fost realizată cum trebuie ar fi fost foarte frumos; poate un pic kitchios, dar ... e o bandă desenată, tre să fie un pic kitchiosă. Doar că nu i-a ieșit și am dubii că intenționa să facă asta de la început, pentru că paleta de culori aleasă este anapoda, iar culoarea în sine aplicată grăbit și ineficient. Îmi plac secțiunile din vise, totuși.
Proza este cea mai proastă peste care am avut nenerocoul să dau vreodată. Parcă ar fi un curent de cioburi slinoase care se scurge printre circomvoluțiunile mele atrofiate. Personajele sunt schizoide, acționând contradictoriu, numai bun pentru a alimenta fanteziile prepubere. Nu apare pic de conflict, nici interior, nici exterior; toată lumea o adoră pe Bella de parcă ar fi o zeiță de fildeș și nu o adolescentă venită din Pheonix care îi privește de sus cu dispreț și dezinteres. Nu există pic de impuls în spatele benzii ăsteia, vreo fărâmă de motivație în spatele personajelor, mai mult decât porniri juvenile. Ah și e pretențioasă.
Dar nimic din ce am discutat până acum nu este la fel de rău ca letteringul. Times New Roman ca font, baloane imense și transparente agățate de personaje cu niște codițe confuze. Letteringul este una dintre cele mai importante elemente ale unei benzi desenate, motiv pentru care sunt oameni specializați exclusiv în așa ceva. De ce? Pentru că letteringul este liantul care poate transforma o bandă ok în una monumentală, sau poate strica o bandă fabuloasă. Letteringul nu înseamnă numai aspectul literei. Înseamnă forma balonului, modul cum face legătura între text și personaj, poziționarea balonului. Letteringul ghidează ochiul pe pagină, ascunde defecte în desen și îi evidențiază aspectele puternice. Letteringul transformă și condensează în limbaj grafic totul de la miros la tonul vocii.Mă rog, asta într-o bandă bună. Aici distruge orice fărâmă de plăcere care ar fi putut fi extrasă din această risipă de hârtie.
Sunt unii care speră ca acestă bandă să aducă clientelă nouă unei industrii pe moarte(cum e în SUA) și ar fi plăcut, dar nu cred că se va întâmpla asta. Motivul este simplu: demograficul căruia îi place Twilight încât este dispus să plătească 20$ pentru a retrăi în alt mediu momentele preferate din film și carte, nu este unul care să suțină constant industria. Motivul pentru care se vinde Twilight The Graphic Novel este că face parte dintr-o franciză din ce în ce mai puternică. Pe logica asta toți cei care au cumpărat romanele Star Wars sau Star Trek(și sunt multe, iar unele nu sunt proaste, mai ales în curtea trekerilor) ar trebui să fie înglobați în demograficul literaturii SF/Fantasy și să devină fanii lui Gene Wolfe sau ai lui Stephenson. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Uitați o diagramă:
